Interviu cu Giorgică Bădărău, președintele Federației Naționale “OMENIA” a C.A.R.P.-urilor din România, una dintre cele mai puternice organizații ale pensionarilor. Structura sa cuprinde peste 121 de asociații case de ajutor reciproc afiliate în întreaga țară și peste 1.273.000 de membri.
Domnule președinte Giorgică Bădărău, reprezentați cea mai puternică organizație de pensionari din țară – Federația Națională a Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor “OMENIA”. Care este istoria acestei organizații și care este acoperirea C.A.R.P.-urilor în prezent?
Federația Națională “OMENIA” a Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor din România a luat ființă în anul 1990 având ca obiective reprezentarea asociațiilor case de ajutor reciproc ale pensionarilor în raport cu autoritățile publice centrale și locale și promovarea intereselor membrilor persoane vârstnice și pensionari.
Federația Națională “OMENIA” este organizată, în prezent, potrivit Legii nr. 502/2004 privind asociațiile de pensionari și OG nr. 26/2000, conducerea executivă fiind formată din președinte, biroul permanent și comitetul director, conducerea deliberativă din Consiliul Național și Congresul Național, iar controlul este exercitat de comisia de cenzori.
Federația Națională „OMENIA” a C.A.R.P.-urilor din România are, în prezent, afiliate 121 de asociații case de ajutor reciproc, cu peste 1.273.000 de membri, din 9.748 de localități urbane și rurale de pe întreg teritoriul țării. Asociațiile membre au între aproximativ 1.000 și 55.000 de membri pensionari și persoane vârstnice, dintre care 72% locuiesc în mediul “urban mare” și “urban mic”.
Federația Națională “OMENIA” a C.A.R.P.-urilor din România este membră a platformei AGE Europe, cea mai mare și reprezentativă organizație a pensionarilor europeni, cu peste 50 de milioane de membri.
Asociațiile case de ajutor reciproc ale pensionarilor (C.A.R.P.) înființate în baza decretului nr. 204/1951, au funcționat până în 1989 sub coordonarea structurilor locale de asistență socială. După anul 1990 au devenit independente, ceea ce a creat posibilitatea înregistrării ca organizații neguvernamentale, inițial în baza Legii nr. 21/1924 (Legea Mârzescu adoptată pe 6 februarie 1924 – privind persoanele juridice/asociații și fundații) și ulterior potrivit OG nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor.
Asociațiile C.A.R.P. au avut, încă de la înființare, ca principal obiect de activitate întrajutorarea financiară a membrilor, pe baza principiului ajutorului reciproc, fondul pentru împrumuturi financiare fiind constituit din cotizațiile individuale ale membrilor pensionari.
Pe lângă obiectul principal de activitate, asociațiile C.A.R.P. au dezvoltat și alte forme de ajutorare și protecție socială a membrilor prin ateliere prestatoare de servicii de reparații electrocasnice, tinichigerie, tâmplărie, croitorie, cizmărie, radio-tv, saloane de frizerie-coafură, magazine tip economat, magazine de produse naturiste, cabinet medicale de geriatrie, gerontologie, kinetoterapie, optometrie, audiometrie și alte specialități, cabinete de consiliere juridică și psihosocială, case de odihnă, servicii funerare.
Pentru petrecerea timpului liber au fost înființate biblioteci, cluburi, centre de zi cu cercuri de literatură, pictură, mâini îndemânatice, limbi străine, “bunicii internauți”, bunicii ecologiști. De asemenea, tot în cadrul activităților socio-recreative sunt organizate frecvent excursii tematice subvenționate total sau parțial de casa de ajutor reciproc a pensionarilor.
Asociațiile C.A.R.P. mai mari, care de regulă funcționează în localități mari dețin și mijloace de transport persoane și marfă, case de odihnă și tratament sau centre rezidențiale.
Care este modelul de funcționare al caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor? Sunt ele organizații de economie socială?
Modelul de funcționare al asociațiilor case de ajutor reciproc ale pensionarilor este reglementat după cum menționam anterior de OG nr. 26/2000 și Legea nr. 540/2002. Organul de conducere colectivă este adunarea generală a reprezentanților (AGR), conducerea executivă fiind realizată de consiliul director, iar controlul de către comisia de cenzori. Principiul de vot este: un membru, un vot.
Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor au sediul social de regulă în municipii, orașe și comune mari și o structură teritorială formată din sucursale și casierii zonale (casieri și agenți rurali), în fapt, o rețea de puncte fixe și mobile care asigură legătura inclusiv cu membrii din zonele rurale îndepărtate și cu cei nedeplasabili sau greu deplasabili.
Concret, activitatea curentă este desfășurată cu salariați, aproape 4.800 în întreaga federație, din care 51% pensionari și 49% salariați, persoane mai tinere. Alături de salariați lucrează aproximativ 5.000 de voluntari permanenți și peste 45.000 de voluntari pentru anumite activități.
Remunerația este în concordanță cu prevederile legii economiei sociale. De fapt, în statutele proprii asociațiile membre au inserat principiile care stau la baza recunoașterii entităților de economie socială și le respectă în întreaga activitate.
Scopul principal al organizației este protecția socială reală a membrilor. Cât de importantă este finanțarea pentru această categorie de persoane?
Întreaga activitate desfășurată de asociațiile C.A.R.P. are ca scop protecția socială reală a membrilor pensionari și persoane vârstnice, cu prioritate a celor aflați în risc social și/sau medical.
Pe lângă serviciile menționate anterior, asociațiile C.A.R.P. oferă ajutoare nerambursabile în bani, alimente, medicamente, mijloace ajutătoare pentru deplasare, ajutoare financiare pentru spitalizare, tratamente în stațiuni, pentru afecțiuni ORL, analize medicale și situații fortuite (calamități, incendii etc.), ajutoare pentru deces. În ceea ce ne privește, la nivel de asociație, am dezvoltat de-a lungul anilor o serie de proiecte menite să sprijine și să consolideze drepturile persoanelor vârstnice, să promoveze îmbătrânirea activă și solidaritatea între generații, având ca parteneri organizații importante precum United Way Romania, Fundația Regală Margareta a României etc.
Pentru o comunicate cât mai eficientă, atât între ele cât și cu membrii, federația și asociațiile membre și-au creat site-uri proprii, au editat publicații pe print și on-line și au devenit din ce în ce mai active și vizibile pe rețelele de socializare. Tot în plan editorial, la nivel de federație, s-au editat o serie de lucrări de specialitate, monografii, ghiduri financiare și de management. De asemenea, pe plan local și central activitatea desfășurată de asociațiile tip C.A.R.P. este reflectată constant în mass-media.
Cum vedeți apariția AFIN IFN S.A. – organizație care își propune să ofere finanțare operatorilor de economie socială din România (o parte dintre ei având chiar misiunea de a susține persoane vârstnice)?
Apariția AFIN IFN S.A. o apreciem benefică pentru noi precum și pentru celelalte entități din sfera economiei sociale.
Dacă, până în prezent, ne-am bazat în dezvoltarea asociațiilor C.A.R.P. pe resursele proprii (venituri din dobânzi), pe donații și sponsorizări, nevoia de modernizare impune identificarea a noi surse de finanțare și colaborare.
Ce așteptări aveți de la AFIN IFN S.A.? Ce tipuri de servicii ar putea oferi pentru a răspunde cât mai bine nevoilor operatorilor economici cu impact social din România?
Apreciem că, în viitorul apropiat o parte dintre asociațiile noastre vor apela la AFIN IFN S.A., nevoile lor, cu prioritate, vizând achiziția de noi softuri, achiziția de tehnică de calcul, de mijloace de transport mici și medii, modernizarea unor spații existente, achiziția de noi spații pentru activități de producție, servicii sau socializare, noi dotări pentru ateliere, cabinete medicale de diferite specializări, săli de masaj și kinetoterapie etc.
Întrucât asociațiile s-au dezvoltat diferit, în funcție de zonă și cerințele membrilor și nevoile de finanțare diferă foarte mult.
Și, în plus, liderii cu viziune au un cuvânt important de spus în evoluția acestor asociații, unde există multă experiență și dăruire.
Modernizarea prin digitalizare este șansa existenței noastre, pentru a aduce un zâmbet pe buzele seniorilor noștri.
Viitorul aparține inovației, iar atâta vreme cât numitorul nostru comun îl reprezintă protecția persoanelor vârstnice, vor exista colaborări fructuoase și benefice, reciproc avantajoase.