fbpx

Întrebări frecvente

Întrebări frecvente potențiali acționari

Condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca o persoană să devină acționar AFIN sunt cerințele legale ca fondator și acționar al unei societăți pe acțiuni – instituție financiară nebancară. În principal, acestea sunt:

1) să aibă capacitate de exercițiu deplină (aptitudinea de a încheia acte juridice valabile, care începe de la 18 ani – în cazuri excepționale de la 16 ani – art. 6 alin 2 Legea nr. 31/1990 + art. 37 – 40 C. civil);

2) să nu fi fost condamnată pentru infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, precum și pentru infracțiunile prevăzute de Legea societăților nr. 31/1990, respectiv să nu i se fi interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita calitatea de fondator / acționar / asociat ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracțiuni anterior menționate  – art 6 alin. 2 Legea nr. 31/1990 și art. 16 din Legea nr. 93/2009;

3) să nu fie între persoanele nominalizate în listele prevăzute la art. 23 și 27 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului;

4) în baza unei recomandări venite din partea unui membru fondator / existent;

5) membrii fondatori își rezervă dreptul de a accepta sau nu persoane fizice / juridice pentru statutul de acționar AFIN IFN S.A.

O acțiune are o valoare nominală de 500 lei. Deci o persoană care vine cu un aport minim de 1.500 lei va primi 3 acțiuni.

O acțiune are o valoare nominală de 500 lei. Da, acțiunile se pot înstrăina prin cesiune (vânzare), în conformitate cu dispozițiile din actul constitutiv (DRAFT).

Având în vedere că AFIN va fi o întreprindere socială, va prelua în actul constitutiv criteriile legale pentru a putea obține atestatul de întreprindere socială, între care: alocarea a minimum 90% din profitul realizat scopului social și rezervei statutare.

Deci, în cazul în care societatea are profit, Consiliul de administrație este cel care va propune modalitatea de distribuire a profitului ținând cont de dispozițiile legale și statutare. Astfel, există cazuri în care, deși societatea are profit, acesta nu poate fi distribuit, ci trebuie folosit pentru a acoperi pierderile din anii anteriori. În măsura în care nu este un astfel de caz, profitul va putea fi folosit pentru investiții sau pentru a fi repartizat acționarilor, dar cu respectarea dispozițiilor statutare, adică minimum 90% din profitul realizat repartizat pentru îndeplinirea scopului social și rezervei statutare . 

Adunarea Generală a Acționarilor va decide prin votul tuturor acționarilor participanți modul de distribuire a profitului.

Nu, cu excepția comisioanelor interbancare, în cazul în care plata aportului la capitalul social se face din altă bancă decât Raiffeisen Bank (și care trebuie suportat de viitorul acționar, pentru ca suma de aport să ajungă în contul de capital social întreagă).

În primul rând, prin includerea criteriilor sociale și economice în actul constitutiv și, ulterior constituirii, prin obținerea statutului de întreprindere socială și înregistrarea în Registrul Național al Întreprinderilor Sociale.

Pe parcursul activității AFIN, respectarea misiunii sociale va fi asigurată de către Consiliul de Administrație, de organele de conducere, dar și organe speciale care vor fi create în cadrul AFIN în acest scop (ex. Comitetul de Etică și Impact Social). 

Adunarea Generală a Acționarilor va fi cea care va putea sancționa Consiliul de Administrație dacă nu se respectă misiunea socială a activității AFIN prin revocarea lor, iar Consiliul de Administrație va putea sancționa directorii prin revocarea lor.

Se va extinde perioada de constituire până când se vor reuni fondurile bănești necesare pentru capitalul social minim.

Prin cesionarea acțiunilor unui alt acționar, conform dispozițiilor din actul constitutiv (care poate fi interpretată ca o retragere indirectă) sau prin retragere propriu-zisă, în cazurile prevăzute de lege și care se regăsesc în actul constitutiv. Astfel, orice acționar care a votat împotriva hotărârii adunării generale are dreptul de a se retrage din societate și de a solicita cumpărarea acțiunilor lor de către societate, numai dacă respectiva hotărâre a adunării generale are ca obiect: 

a) schimbarea obiectului principal de activitate;

b) mutarea sediului societății în străinătate;

c) schimbarea formei societății;

d) fuziunea sau divizarea societății.

Dreptul de retragere poate fi exercitat prin depunerea unei declarații în acest sens la societate, în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)c), și de la data adoptării hotărârii adunării generale, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. d).  Prețul plătit de societate pentru acțiunile celui care exercită dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezultă din aplicarea a cel puțin două metode de evaluare recunoscute de legislația în vigoare la data evaluării. Expertul este numit, la cererea consiliului de administrație, respectiv a directoratului. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate.

Aportul capitalului social achitat de o persoană juridică către AFIN se evidențiază în contabilitatea acționarului persoană juridică (PJ) în contul contabil 263 – Acțiunile deținute la entitățile controlate în comun.

AFIN va avea un Consiliu de Administrație format din 5 membri, deci va aplica un sistem de conducere unitar (monist). Conform legii, Consiliul trebuie sa își delege conducerea la unul sau mai mulți directori, dintre care unul va fi director general.

Principalul impozit pe care ar putea să îl plătească un acționar AFIN ar fi cel legat de impozitul pe dividende, în cuantumul reglementat de lege la data distribuției de dividende și care diferă dacă acționarul este persoană fizică sau juridică, forma juridică a persoanei juridice, cât și dacă acționarului este rezident sau nerezident, în acest ultim caz fiind importante și prevederile convenției de evitare a dublei impuneri.

De asemenea, un alt tip de impozit pe care ar putea să îl plătească acționarul persoana fizică română ar fi cel pe plus valoare dacă va ceda acțiunile sale, la o valoare mai mare decât valoarea nominală. (ex. în prezent, acesta ar trebui să plătească impozit de 10% din plus valoare – adică diferența dintre prețul de vânzare și valoarea nominală, urmare a unei astfel de cesiuni).

Da, ca persoană fizică este mai ușor, pentru că exprimarea voinței unei persoane fizice se face simplu prin prezența ei la AGA sau cu o procură pentru ca o altă persoană să o reprezinte. În plus, la constituire, persoana fizică trebuie să furnizeze ca documente doar actul sau cartea de identitate și o declarație de acționar, în timp ce în cazul unui persoane juridice sunt mai multe documente, în funcție de forma juridică a PJ.funcție de forma juridică a PJ.

Dacă nu ai găsit răspuns la întrebările pe care le ai, ne poți contacta completând formularul de mai jos: